luni, 14 septembrie 2009

De prin viata adunate

Cred ca aceia dintre voi care sunt stangaci, pot impartasi intamplari interesante, provocate de faptul ca scriu, lucreaza, se folosesc in principal de mana stanga pentru indeplinirea activitatilor zilnice. Intamplari vesele, altele mai putin vesele, sau de-a dreptul revoltatoare. Oricum ar fi acestea, va rog sa le faceti cunoscute pe blog, la rubrica destinata comentariilor. Astept comentarii nu doar de la stangaci, ci si de la dreptacii care au cunostinta de intamplari ce-i au drept protagonisti pe stangaci.

Exemple de intamplari (situatii) la care ma refer :
  • ati fost persecutati la scoala,
  • ati declansat reactii de uimire,
  • v-ati simtit diferiti,
  • "v-au dat de furca" unele instrumente sau dispozitive (neadaptate pentru stangaci), pe care le-ati folosit,
  • vi s-au facut complimente,
  • etc
Un exemplu personal. Eram in scoala generala, prin clasa a sasea. Soneria care anunta sfarsitul pauzei isi facuse datoria, iar eu si majoritatea colegilor ne reluasem locul in banci. Pentru ca eu stateam in prima banca (randul de la mijloc) puteam fi usor remarcat de oricine intra in clasa. Una din femeile care asigurau curatenia in scoala (femeia de serviciu) isi facea de lucru pe langa catedra. La un moment dat se apropie de mine. Eu scriam ceva. Sta ce sta in dreptul meu si deodata o aud : "Scrii cu stanga ? Da’ cum poti sa scrii cu mana stanga ?!?" Pana aici nimic deosebit, nu ? Dar istorioara mea are si o continuare. Dupa interogatoriu, deodata o vad pe femeie cum o zbugheste afara pe usa. In cateva secunde reapare "tarand-o" dupa ea pe alta cucoana "de la salubrizare". Inutil de precizat, v-ati prins, o adusese sa vada "minunea". Pe mine, scriind cu mana stanga.
Share

4 comentarii:

  1. parintii mei, oameni cu vederi destul de largi pentru acele vremuri (anii '70) nu s-au speriat cand au vazut ca au un baiat stangaci. asta pina la scoala cand invatatoarea cu directorul si o intreaga pleiada de profesori de la sat au sarit ca arsi spunind ca e inadmisibil ca un copil sa scrie cu mina stinga. s-a trecut la amenintari adresate copilului de genul "o sa rida lumea de tine" "iti legam mina la spate" etc. incet dar sigur lucrurile s-au "corectat" conform ideologiei.
    insa soarta le-a rezervat o alta surpriza parintilor mei cand m-am nascut eu... tot stangace. de data asta panica s-a instalat. stiau prin ce a trecut fratele meu asa ca au incercat (cu duhul blandetii si parca nu prea convinsi) sa ma determine sa scriu cu dreapta. fara izbanda. pina am ajuns la scoala... si invatatoarea nedumerita (si chiar iritata de "ochelarii de cal" ai parintilor mei) i-a intrebat "si care e problema daca e stangace? o las sa scrie cu stanga!"
    de-a lungul anilor mi s-a intimplat sa fiu privita ca o ciudatenie si de citeva ori chiar cu dizgratie dar am trecut usor peste asta. nu stiu cat de traumatizat a ramas fratele meu dupa experienta din clasa I, dar, in afara de scris, este cu totul stangaci (fotbal, batut cuie, mancat)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai avut noroc de o invatatoare mai "dezghetata". Intre timp, mentalitatile par a se fi schimbat in bine. Explicarea stiintifica a fenomenului a mai "luminat" mintile celor care vedeau un defect in a fi stangaci.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu chiar peste tot, din pacate. Cunosc un caz in care un copil de clasa a treia a fost batjocorit de invatatoare in fata clasei pentru ca scria cu stanga. Stiu pentru ca era un copil pe care-l meditam, iar cand am aflat am fost revoltata, eu la randu-mi fiind stangace.

    RăspundețiȘtergere
  4. E scandalos ca se mai intampla asa ceva. O barbarie. Probabil ca e vorba despre o invatatoare cu ochelari de cal, care n-a aflat ca scrisul cu mana stanga nu e un defect. Cred ca e cineva mai in varsta, care a activat in invatamant si inainte de 89 si duce mai departe vechile obiceiuri.

    RăspundețiȘtergere

Scrie un comentariu